Resentiment la iluzii...

Tai firele cate doua, cate 4 apoi cate 8 ca o fecioara autentica ce sunt!....apoi le amestec,le dau idei sa se intalneasca la mijloc in amalgam si se intorc la mine firele despicate in 4 intocmai ca un bumerang...si uite pauza....fac pauza de scris si cuvinte ca solistii inainte de un concert ...vorbesc prin semne arareori...dar cine sa ma vada la masa din coltul aleii cu cafeua aburinda in mana si gandurile in spuma ei?sunt val in placerea miscarii dar de cele mai multe ori pamant dornic sa sustina...valurile poznase...ma plimb desculta...fara resentiment la iluzii...si voi face din buimerang un joc de-a zborul uneori printre ganduri!:)

Cuvintele banalele simplele...cuvinte....am crezut mai mult mereu in trairi decat cuvinte dar cand cuvintele trebuie sa ia locul trairilor pentru ca cineva s-a gandit sa inventeze sosele si kilometrii ce ne facem draga lume...in goana asta nebuna spre Tot, spre Ceva...ajunse uneori Nicaieri...ce facem?Coltul ma strange in seara asta si as lua-o la goana inapoi spre iarna ce cald imi era asta iarna....frig vara?ce gand stupid...singur printre atatia oameni?sa fim seriosi...o fi cafeaua de vina...sau iaurtul cu fructe...sau tunetele de astazi despre care nu ti-am spus...fulgerele de ieri despre care n-am auzit...sau secolul 21!

Numar cuvintele ca in povestea facerii lumii intr-un film in reluare...sunt putine...e aproape un efect secundar ce ma loveste...al imputintei de a crea cuvinte si in realitatea de a nu le auzi...strig de unndeva siruri ce suna frumos si s-au pierdut in minunatia inceputului facerii lumii...lumii mele..noian de dorinte iernatice ce asteapta o primavara ce nu mi se pare proprie ...in crossul implinirii lor inevitabile n am avut ragazul copacilor infloriti si simplul mi-e strain asa cum aproape imi e greul...complicatul...
plasmuirea asta a lumilor....ce maretie a facerii...si totusi de ce zac in mine popoare si mii de ganduri zgomotoase...fugind ca japonezii''bietii''din calea tsunamiului..cand lumea crapa sub picioare iei prima barca sau astepti deznodamantul?cand esti musafir in alte vietii...de abia ai venit?sau deja pleci?

Fericirea are miros de gutui coapte!

Fericirea are gust de gutui coapte ...in miros de vin statut de ani..deschis cu zgomot..in clinchet de zambete imprastiate pe peretii insiropati cu rom...fericirea sta la cald apoi la rece si e mereu mai gustoasa cu timpul daca o pastrezi in conditii optime...fericirea e curcubeica..scurta..sta putin si apoi revine...sfidator crocanta sau macerata in dor...pe la colturi de lumina in semiumbra flacarii..simt ghimbirul invadandu-mi narile flamande..apoi topit pe papile..in ciocolata din alte ere...pe alt pamant...
Treziti-maaaaaa e dimineata!!!! si lingura somnoroasa incarca harnica din valurile de cafea macinata de ganduri...vreo 3..apoi ma imbat in zori din ea ...cu speranta de a pacatui iar si iar...de a ma inscrie din timp la alcolici anonimi numai pentru a le spune: Continuati...!

Cand am renuntat la cuvinte m am agatat de intelesuri...m-am trezit de fiecare data alene in ganduri ...rapid in cugetari si tumultos in temeri...mi-am desenat cana cu margini groase sorbind a nu stiu a cata oara povara .
Etapele se trec sau se ard...podurile fac trecerea sau doar balansul...spre alta lume?Si cand altii incep de ce unii termina?
Mai presus de toate astea mi-am pictat un perete in grafiti colorat cu motive florale in care cand e gri ma adapostesc...e un perete de lemn cald in culori intunecate iar in fata lui arde un semineu..mai jos o carte intredeschida din care tot caut sa intrezaresc ceva...dar unde te grabesti suflete..de ce atata graba...

Poate ieri sau poate maine vantul va zbura filele spre mai departe si fara greutate o sa elibereze povara peretilor...
culorile curg la rastimpuri in propriul lor desen iar eu vreau sa vreau din nou...