marți, 24 februarie 2009

Balada asistentei...


As posta dragilor aici, o conversatie interesanta avuta online cu o draga si veche prietena de a mea..sa zicem ca mereu vorbim intr-o limba comuna dar seara aceasta a depasit toate asteptarile, pana si ale noastre:P, subiectul e Gazela RANITA ..O PUN CU ,,g,, MARE CA EA MERITA RESPECT , FUNCTIA ESTE IN SINE UNA RESPECTABILA dar nu responsabila cu IMBOLNAVIREA DE RAS SAU GENERAL NUMITA -MENTALA -A ANGAJATILOR, gazela ranita din biroul cu usa inchisa numai asa pentru putin suspans!
Usa se deschide numai cand tocmai savurai bunatate de cafea cu lapte, sau cand iti ramasese putina ciocolata in coltul gurii de la un 7 days (corn) si 8 plus a lot of working hours (ca de o mancare normala oricum n-ai timp) gazela pentru care programul pana la ora 16 (o ora rezonabila de altfel)este o ecuatie filozofica..4 cu 4 nu fac opt ;fac opt Si prelungiri si intri nevoita in ele caci oala cu cafea nu i -a ajuns sau teancul de hartoage puse la punct devine o enigma neinteleasa si apoi incep lectiile alea de prescolari in care el se face ca nu intelege iar tu te chinui sa-i expliciii...
Sa vedeti patania ei...vorbesti impuntor cu gazela sa-i insufli umanitate maxima si putina deschidere de ochi...este 16 30 deja...pana pricepe ca nu vii sa ceri marire de salariu sau vreun tichet de vacanta se face 17..atunci il ia pofta de inca o cafea, nu intelege motivul vietii personale ci cere cuvinte DEMULT ABURITE IN OPINIA TA.
..chiar ii place aburirea atunci gata PRIETENA A scapat porumbelul..prietenul nu are cheie la casa...GAZELA nu intelege termenul prieten!
I-am sugerat ca maine sa ii povesteasca cum prietenul de ieri S-A INCUIAT in propria casa sau ca la 17 ,ESTE INCHIS LA REDUCERI..DE FAPT SI ZIUA s-a cam inchis...de munca macar.

Va rugam considerati toate acestea un pamflet!
Traim in Romania si asta ne ocupa tot timpul!
Dedic acest articol unei dragute purchasing manager momentan terorizata de o saptamana ca inlocuitoar ede sa o numim numim secretara sau cinste sclavagismul in onorea gazelei....

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu