Sa fii normal costa bani?!!

,,Sa fi normal costa bani!,,.....asta era replica unui actor Brasovean inspre sfarsitul piesei Sex drogs and rock and roll acum 2 zile..am savurat piesa in Sala Mica a Teatrului Dramatic cu aviditatea unui dependent in sevraj..Oricum prea departe nu eram incercand sa mi ascund bratul sub trenciul rosu lasat la o parte,ca si cum o branula ar fi atras atentia in lumina slaba a reflectoarelor mai mult decat esenta piesei...poate nu dar totusi imi ascundeam durerea schimonosita sub un zambet destins al unui om ''normal''.....si daca normalitatea incape in 10 fiole de ZINACEF MA INTREB NU E APARENT IEFTINA?NEAHH JUST KIDDING...apoi mi-a revenit replica in minte si mai asiduu in statia d la Judetean unde o batrana vioaie in tinuta parea ce i drept d p alta lume, mi am lasat intrebarile la o parte si impinsa nu stiu exact de ce am intrebat- o daca 22-ul trece la ora asta?..se uita intr-un punct fix si dupa cum bine puteti ghici nu raspunse...si iarasi pot sa ma intreb : Sa fi normal costa bani?

Buna dimineata!..e toamna!

De cateva zile incerc sa scriu, nu pt ca ar trebui ci doar pt ca simt ca am multe de scris...sau sa fie de spus ???lucruri ce vor ramane vesnic nespuse? ma apropii de tastatura si cedez iar, si iar, si iar de zile intregi...1: 10 ...e o noapte timpurie cu miros de toamna...nu acel miros de gutui si ploaie rece dar cu siguranta un iz timpuriu de nedumerire ...de frunze rasfirate alene in Titulescu...de un Muresenilor mai grabit k d obicei....cu parfum de mere rosii pe cetate...chiar sugerez Brasovenilor indrazneti sa guste merele sangerii dinauntrul cetatii...(nu ati mai gustat asa ceva)iz de razboi dar si pace de crinoline si iubiri ascunse...dar mai ales....de Toamna primordiala...si dulce.

Unii o (T) cred reversul primaverii...razbunarea verii impotriva iernii...un razboi deloc tacit cu strigate de vant hoinare prin cladiri vechi...cu noiane de frunze scrasnind a durere..si lucruri ce pleaca..am vazut mereu toamna k o comemorare a Tot ce ne inconjoara..un anotimp in care te opresti cateva clipe si TE RECULEGI...CUM BINE SPUNEA CINEVA, TOAMNA ESTE EXTREMA O IUBESC SI O DETEST IN ACELASI TIMP...o detest cu fiecare lucru ce pleaca si o iubesc langa parfunml canilor aburinde cu vin adiind a scortisoara cu portocale...imi taie respiratia intocmai ca o iubire neimplinita...o comemorez ca pe cele pretioase ce au trecut..o iubesc suav, apasat si limpede cu pasiunea ploilor ei ..in culori topite de ani..in parfum de vin vechi ......si sper vreodata cugetari intelepte...

Desculti...

Ce bine că eşti, ce mirare că sunt!
Două cântece diferite, lovindu-se amestecându-se,
douâ culori ce nu s-au văzut niciodată,
una foarte de jos, întoarsă spre pământ,
una foarte de sus, aproape ruptă
în înfrigurata, neasemuită luptă
a minunii că eşti, a-ntâmplării că sunt.

(My beloved Nichita Stanescu)


Sa umbli descult prin amintiri nu e o idee tocmai buna cand prima ploaie zdravana d toamna iti arunca gandurile hat departe..e un drum cam lung nu crezi?...imi las neatinsa indoiala ...