4 Martie 2010....O zi cu mult vant in Jerez de la Frontera si o ploaie ce ne tine companie de vreo saptamana, cu fidelitatea unui companion bun si destul de generos as zice eu; avand in vedere ca ma ocoleste atunci cand ies din Avenida della Universidad sa mi fac cumparaturile sau sa topai spre apartamentul lui Michael sau al Carolinei....

In cel mai rau caz ma asteapta un palmier batran mereu prezent in fata cand incep pelegrinarile tarzii prin centru...sau spre station de tren de unde ma infiltrez mereu surprinsa in trenurile ultramoderne ce duc spre bucuria sufletului meu in Cadizul preaiubit...zic ''unii''cel mai vechi oras din Europa...


Caci aici vreau sa ma opresc azi la Cadiz la rumoarea surprinzatoare de pe strazi dar cel mai mult la un suier batran si greu al Oceanului....cu o maree surprinzatoare anul acesta chiar si pentru localnici...senzatie indescriptibila si inexplicabila...

... mi am spus in gand ce poate fi decat o mare...o plaja cativa palmieri din firea naturii dar nu E DOAR atat...beatitudine si incantare sa nu mai vorbesc de cei care m au gazduit si unde ma simt mereu k ''acasa''unde d atat cinele cat si conversatiile depasesc cu mult bariera multiculturala a diferentelor ....

Ps:con carino vale?:P