Florile alea ciudate si foarte frumoase rosii din imensa curte a universitati adiau a ora 7...am terminat ora de Protection international de las personas i los pueblos voiosi ca de fiecare data dar un pic obositi toti cu inca o valiza grea de lucruri noi si mereu extrem de interesante....m am asezat pe una din bancile de langa gazon ..s a oprit si Mario si ne am gandit sa l asteptam pe danny care era in tratative cu profa pt una din practicile de saptamana viitoare...apoi a venit Laura o frumusica mexicanca mignona ...o morena in toata regula..si uite asa cum soarele asta incarcat cu 25 de grade insista sa pastram pleoapele semiinchise si gandurile departe...ma intrebam daca asta este?
daca aici a trebuit sa ajung k sa mi dau seama ca tara asta e peste asteptarile de odinioara ca mi gasesc linistea nelinistea si intelesul...de ce e nevoie uneori de 4000 5000 de kilometrii k sa aflam cine suntem?Si daca asta as putea fi eu de ce am fosr plasata in alta parte ...poate pt ca daca eram aici totnu mi as fi gasit intelesul...mi-e dor de paduri dar imi plac si plamierii..mie dor de rauri dar ador oceanul...mi-e dor de Brasov dar CADIZUL MA INFIOARA iar Jerezul imi da stabilitate...mie dor de voi si dc naiba nu va pot teleporta pe toti?ma intreb...si totusi perceptiile difera de la zi la zi caci tot om esti si tot simti...ce simti...greu de descris....am redescoperit ca simt..ceea ce e infiorator de crud..sunt iar in liceu si ma inrosesc in obraji...sunt in generala mi as punefundite multicolore si as topai pe avenida ...sunt iar om...si miroase a teama..a teama de un necunoscut navalnic ce intra fara sa anunte si te rogi sa nu plece....